Când piața e verde, toată lumea pare genială. Când piața se răcește, rămâne o singură întrebare care nu se poate machia: cine produce bani în mod repetat, indiferent de entuziasm, de povești și de promisiuni. În 2025, această întrebare a devenit busola reală a industriei.
Prețurile s-au mișcat în valuri, uneori contradictorii cu titlurile optimiste, însă veniturile au rămas concentrate în jurul unor nume care au ceva în comun: utilitate zilnică.
Articolul pornește de la o analiză publicată de CoinGecko despre protocoalele care au generat cele mai mari venituri în 2025, dar își propune să traducă cifrele în context și să le facă ușor de urmărit pentru cititorul obișnuit.
Datele și observațiile de aici sunt preluate și puse în context pentru publicul român de site-ul Cryptology.ro – Stiri crypto si analize de ultima ora, pornind de la analiza CoinGecko și de la sursele de date invocate acolo.
De ce venitul a devenit testul de realitate al lui 2025?
2025 a arătat, mai clar decât în alți ani, cât de ușor se poate rupe legătura dintre știri bune și prețuri în creștere. Au existat momente în care industria părea că a intrat în etapa de maturitate: fluxuri de capital alimentate de instrumente financiare tradiționale, o atmosferă mai prietenoasă pentru companii și investitori, apoi o revenire a apetitului pentru risc. În același timp, spre final de an, multe grafice au coborât, iar optimismul a lăsat loc unei prudențe aproape posomorâte.
Într-un asemenea decor, veniturile au funcționat ca un detector de minciuni. Nu pentru că ar spune întreaga poveste, ci pentru că reduc zgomotul. Prețul unui token poate urca și din anticipație sau dintr-un zvon, uneori chiar dintr-o singură listare, fără ca asta să spună mare lucru despre cât e folosit produsul din spate.
Venitul vine, de obicei, din gesturi repetate, de la transferuri și tranzacții până la conversii sau poziții deschise și închise, adică din momente în care cineva plătește pentru o utilitate reală, aici și acum. În 2025, cei care au rămas în frunte după venituri n-au fost neapărat cei mai spectaculoși, ci cei mai folosiți.
E și o schimbare de mentalitate. În anii dominați de povești, proiectele se judecă după ce promit că vor deveni. În anii dominați de venit, proiectele se judecă după ce sunt deja.
De la DeFi Summer la infrastructura de plăți: un fir istoric
În 2020, DeFi a pus pe masă o idee care părea, la început, aproape insolentă: un smart contract poate ține loc de instituție financiară, cu reguli clare și fără program de lucru. În 2021, taxele mari au arătat că infrastructura poate încasa sume uriașe doar pentru că este folosită intens. În 2022, șocurile din industrie au mutat conversația de la promisiuni la rezistență, iar mulți au început să caute criterii mai reci pentru a evalua un proiect.
Anii următori au împins piața spre pragmatism. S-a vorbit mai mult despre costuri, despre experiență și despre utilitate repetată. În timp ce rețelele au alergat după scalare, stablecoin-urile au făcut un lucru mai simplu și mai puternic: au intrat în rutina ecosistemului. Dolarul digital a devenit instrumentul de lucru, iar acolo unde contabilitatea se face într-o monedă stabilă, monetizarea tinde să fie mai previzibilă.
2025 vine ca un an al selecției naturale. Se câștigă mai greu doar din zgomot și mult mai ușor din a fi indispensabil, fie ca infrastructură, fie ca aplicație. Tocmai de aceea, un clasament după venituri nu este un simplu top. Este o radiografie a obiceiurilor reale, a reflexelor pe care le-au format utilizatorii.
Ce înseamnă, de fapt, venit la un protocol crypto?
În limbajul de zi cu zi, venitul înseamnă bani încasați. În crypto, cuvântul se folosește adesea prea larg și tocmai de aici apar confuziile. Se amestecă, de exemplu, taxele de rețea cu comisioanele reținute de o aplicație, se confundă câștigurile validatorilor cu partea care rămâne la nivelul protocolului și intră în aceeași oală stimulentele oferite utilizatorilor sau mecanismele prin care un proiect își răscumpără propriul token.
O regulă simplă ajută: una e suma care trece prin sistem, alta e partea care rămâne efectiv la produsul care oferă serviciul.
În analiza CoinGecko, venitul este definit în spiritul metodologiei Token Terminal: partea din taxe pe care protocolul o reține prin take-rate, adică porțiunea care rămâne la nivelul aplicației sau al protocolului, nu ceea ce se distribuie către furnizorii de lichiditate, către creditori, către validatori sau către alte părți din lanțul de producție.
Pe românește, e diferența dintre cât a încasat sistemul și cât rămâne la protocol ca venit, înainte să intrăm în discuția despre cheltuieli, costuri operaționale sau campanii de atragere a utilizatorilor.
Această distincție contează, pentru că multe rețele sau aplicații pot genera volume uriașe de taxe, dar pot păstra foarte puțin dacă designul lor economic e gândit să împartă aproape totul cu participanții. Invers, o aplicație care pare mică în percepția publică poate reține o parte mai mare din taxele percepute și, la final de trimestru, să arate ca un business mai eficient decât unul mult mai celebru.
Cum au fost alese protocoalele din top?
CoinGecko pornește de la date colectate în principal din Token Terminal, completate cu DefiLlama acolo unde setul de date a fost incomplet. În total, au fost analizate 288 de protocoale, iar clasamentul a fost construit trimestrial, în funcție de venitul reținut de fiecare proiect. Ideea este simplă: se urmăresc liderii fiecărui trimestru, apoi se vede cine rămâne constant în prim-plan și cine apare doar pentru o perioadă scurtă.
Un astfel de mod de a privi piața e util tocmai pentru că nu se bazează pe o fotografie, ci pe o succesiune de fotografii. Un trimestru bun poate fi un noroc sau o modă. Patru trimestre bune la rând încep să arate a obicei.
Clasamentul pe trimestre: cine urcă, cine cade și cine nu pleacă niciodată
Trimestrul 1 din 2025: începutul de an dominat de infrastructură și de retail
Primul trimestru a arătat o combinație interesantă. În frunte s-a aflat Tether, cu aproximativ 1,2 miliarde de dolari venituri trimestriale, urmat de Tron, cu circa 813 milioane, și de Circle, cu aproximativ 505 milioane. Aici se vede limpede puterea infrastructurii de stablecoin și a șinelor pe care circulă dolarul digital.
Mai jos în top apar nume care țin de utilizatorul de zi cu zi. pump.fun, un nume care a devenit sinonim cu valul de memecoin-uri din ecosistemul Solana, a generat în jur de 215 milioane. Solana și Ethereum, ca rețele de bază, apar și ele în clasament cu aproximativ 158 milioane, respectiv 152 milioane, însă nu pe poziții dominante.
În același trimestru, Phantom, portofelul care a devenit pentru mulți ușa de intrare în Solana, a fost în jur de 148 milioane, iar Hyperliquid, un pariu pe derivate on-chain, a avut aproximativ 132 milioane. Spre finalul topului apar Photon și Sky, cu venituri care, chiar dacă sunt sub lideri, rămân suficient de mari încât să conteze într-un clasament atât de selectiv.
Trimestrul 2 din 2025: derivatele își fac loc, iar tranzacționare-ul capătă altă viteză
În al doilea trimestru, Tether își păstrează poziția de lider, cu aproximativ 1,3 miliarde. Tron urcă spre 982 milioane, iar Circle trece de 583 milioane. Diferența se vede în zona de mijloc a clasamentului: Hyperliquid urcă la aproximativ 170 milioane și intră mai hotărât în discuție, în timp ce pump.fun rămâne relevant cu aproximativ 143 milioane.
Tot aici apare Axiom Trade, o aplicație de tranzacționare on-chain, cu aproximativ 131 milioane. E un indiciu că o parte din piață începe să plătească pentru instrumente care scurtează drumul dintre intenție și execuție, adică pentru experiențe mai rapide și mai ușor de folosit.
Sky, un proiect legat de zona stablecoin și de mecanisme de randament, intră în top cu aproximativ 95 milioane. Phantom scade față de trimestrul anterior, iar Ethereum apare mult mai jos, cu aproximativ 50 milioane, o schimbare care sugerează că venitul nu urmează automat notorietatea.
Trimestrul 3 din 2025: când aplicațiile încep să înghită valoarea
Trimestrul al treilea e, probabil, cel mai instructiv, fiindcă arată ce se întâmplă când infrastructura devine mai ieftină, iar utilizatorii își mută atenția către aplicațiile în care își petrec efectiv timpul. Tether urcă la aproximativ 1,4 miliarde, Tron atinge circa 1 miliard, iar Circle ajunge la aproximativ 635 milioane. În acest punct, stablecoin-urile și infrastructura lor domină aproape fără discuție.
În același timp, Hyperliquid urcă la aproximativ 317 milioane, semn că derivatele on-chain au intrat într-o zonă de utilizare intensă. Ethena, cu aproximativ 151 milioane, arată că un stablecoin cu randament poate deveni o mașină de venit atunci când condițiile de piață îl favorizează.
Axiom Trade rămâne sus, cu aproximativ 148 milioane. PancakeSwap urcă la aproximativ 122 milioane, iar pump.fun revine în top cu aproximativ 102 milioane. În acest peisaj, Sky apare cu aproximativ 79 milioane, iar Aerodrome, un DEX (exchange descentralizat) asociat cu ecosistemul Base, intră în top cu aproximativ 60 milioane.
Trimestrul 4 din 2025: frâne, corecții și selecția naturală a modelelor de business
Ultimul trimestru păstrează liderul, Tether, cu aproximativ 1,3 miliarde, dar arată și cât de repede se poate schimba restul clasamentului. Circle urcă la aproximativ 655 milioane, iar Tron coboară la circa 656 milioane. Hyperliquid rămâne sus, cu aproximativ 255 milioane. În același timp, aplicațiile care trăiesc din retail și din cicluri de entuziasm, cum este pump.fun, scad la aproximativ 76 milioane.
În trimestrul patru, PancakeSwap apare cu aproximativ 101 milioane, Ethena cu aproximativ 96 milioane, Sky cu aproximativ 84 milioane, iar Axiom Trade coboară la aproximativ 61 milioane. Aave, un nume vechi din DeFi, intră în top cu aproximativ 35 milioane, suficient cât să amintească faptul că protocoalele de creditare pot rămâne relevante chiar și când nu mai sunt în centrul discuțiilor.
Stablecoin-urile: banii de lucru ai crypto
Faptul că Tether și Circle domină clasamentul nu e un accident, nici o întâmplare de moment. E o consecință a unui adevăr simplu: stablecoin-ul a devenit moneda de lucru a ecosistemului. În multe cazuri, nici măcar nu mai vorbim despre investiție în sensul tradițional, ci despre logistică.
Traderii vor o unitate stabilă ca să calculeze câștigul sau pierderea. Proiectele vor o unitate stabilă ca să își țină trezoreria. Utilizatorii care fac plăți vor o unitate stabilă ca să nu trăiască fiecare tranzacție ca pe o loterie.
Când stablecoin-ul e folosit zilnic, venitul nu vine dintr-o singură taxă mare, ci dintr-un milion de taxe mici, dintr-o economie de furnizor de infrastructură. Iar acest tip de venit, chiar dacă poate părea mai puțin romantic decât un token nou lansat, are o calitate rară în crypto: repetabilitatea.
Circle e un caz aparte, pentru că modelul său de venit este, în bună măsură, legat de veniturile generate de rezerve, adică de modul în care sunt administrate activele care stau în spatele USDC. Asta îl face mai apropiat de o companie financiară clasică decât de un protocol care trăiește exclusiv din comisioane pe tranzacții.
Tron: o autostradă pentru USDT, chiar și când își ajustează taxele
Tron e unul dintre cele mai bune exemple de produs care nu are nevoie să fie la modă ca să fie folosit. În 2025, a fost singurul blockchain care a rămas în top zece în toate cele patru trimestre, chiar dacă în trimestrul patru venitul a scăzut semnificativ.
Scăderea nu înseamnă neapărat că oamenii au plecat, ci că modelul de monetizare a fost ajustat. Dacă o rețea reduce taxele, venitul scade, dar utilitatea poate rămâne. Iar utilitatea, mai ales când vorbim de transferuri de stablecoin, e exact genul de lucru care ține un ecosistem în viață atunci când restul pieței intră în hibernare.
Hyperliquid: derivatele on-chain își găsesc formula de piață
Ascensiunea rapidă a Hyperliquid, de la poziții mai joase spre zona de top, spune multe despre o nevoie care nu dispare: dorința de a tranzacționa cu levier, rapid, cu un set de instrumente care seamănă cu ceea ce oferă platformele centralizate, dar într-un cadru on-chain.
Derivatele au o caracteristică importantă: generează activitate repetată. Dacă un utilizator intră și iese din poziții des, venitul se acumulează într-un ritm pe care puține aplicații îl pot egala. De aceea, când un protocol de derivate găsește echilibrul dintre lichiditate, execuție și încredere, poate scala foarte repede.
pump.fun și economia memecoin-urilor: bani mulți, nervi la fel de mulți
În 2025, memecoin-urile au funcționat ca o oglindă pentru impulsurile retailului. Când barierele sunt mici, când tranzacțiile sunt ieftine și când lansarea unui token devine un gest de câteva secunde, apar valuri de participare care pot ridica veniturile unei aplicații până la niveluri greu de crezut.
pump.fun a fost una dintre platformele care au captat acest val. A trăit dintr-o perioadă în care oamenii au tranzacționat intens, au lansat tokenuri, au făcut swap-uri rapide, au urmărit grafice în salturi. În același timp, fix această dependență de febră explică de ce venitul poate coborî brusc atunci când încrederea se rupe.
CoinGecko leagă reculul de un moment de șoc în zona memecoin-urilor, când un proiect asociat cu președintele Argentinei, Javier Milei, a fost acuzat de o posibilă schemă de tip rug pull, adică retrageri bruște de lichiditate. Astfel de episoade nu lovesc doar proiectul în sine, ci și sentimentul general. Retailul nu dispare, dar devine mai precaut, iar aplicațiile care trăiesc din volum simt imediat.
Phantom și Photon: portofelul și terminalul care taxează viteza
Faptul că un portofel ajunge în top după venituri poate surprinde pe cineva care vede aplicația doar ca pe un buzunar digital. În ultimii ani, portofelele au devenit aplicații complete: integrare de swap, conexiune directă cu dApp-uri, agregare de lichiditate, uneori chiar funcții de tranzacționare. Când utilizatorul face totul dintr-un singur loc, acel loc captează comisioane.
Phantom a profitat de boom-ul Solana și de apetitul pentru tranzacții rapide. A fost, în multe perioade, instrumentul implicit pentru cine voia să intre în ecosistem fără fricțiune.
Photon, prezent în top mai ales în primul trimestru, reprezintă o altă față a aceleiași monede: un terminal orientat spre viteză, spre execuție rapidă și spre tranzacționare agresivă a tokenurilor, în special în zonele unde fiecare secundă pare să conteze. Acolo unde viteza se monetizează, venitul se poate strânge neașteptat de repede.
Ethena și lecția unui peg care poate fi testat
Ethena apare în top cu cifre semnificative, mai ales în trimestrul trei, dar exemplul ei arată și partea sensibilă a stablecoin-urilor care promit randament. În anumite condiții, un astfel de produs poate atrage capital masiv, iar venitul poate urca. În condiții de stres, același produs poate fi pus la încercare.
CoinGecko menționează un episod din prima săptămână a lunii octombrie, când USDe a deviat temporar de la paritatea de un dolar, cu efecte vizibile mai ales pe Binance, într-un context de volatilitate ridicată și lichiditate subțire. Astfel de momente schimbă comportamentul utilizatorilor: cresc răscumpărările, scade apetitul pentru risc, iar venitul se ajustează.
PancakeSwap, Aerodrome, Aave: DeFi-ul clasic nu dispare, își schimbă rolul
Când auzim de un top al veniturilor, mulți se așteaptă să vadă doar nume consacrate din DeFi. Realitatea din 2025 e mai complicată. DEX (exchange descentralizat)-urile și protocoalele de lending rămân importante, însă concurează, din ce în ce mai mult, cu aplicații care au design mai apropiat de retail și cu infrastructuri de stablecoin.
PancakeSwap, cu prezență puternică pe BNB Chain și nu numai, a reușit să rămână relevant în a doua parte a anului, intrând în top în trimestrul trei și mai ales în trimestrul patru. Aerodrome apare ca semn că ecosistemele noi, precum Base, pot construi rapid un centru de lichiditate care să monetizeze fluxul utilizatorilor.
Aave, prezent în trimestrul patru, amintește că lending-ul e un serviciu de bază. Uneori, când piața e agitată, oamenii nu vor neapărat un token nou, ci un loc unde să împrumute, să depună colateral, să își gestioneze riscul.
Ce sugerează topul pentru 2026: distribuție, reglementare și mutarea valorii către aplicații
Dincolo de clasament, 2025 lasă câteva indicii despre direcția următorului an. Stablecoin-urile par să rămână o coloană vertebrală, însă competiția se mută, treptat, de la emitere la distribuție. Nu e doar cine poate crea un dolar digital, ci cine îl poate pune în portofele, în aplicații, în rețele de plăți, în puncte de acceptare.
Apoi, derivatele on-chain par să fi trecut de etapa de curiozitate. Dacă un protocol reușește să țină traderii activi, venitul se construiește din obicei. Iar obiceiul e cel mai greu lucru de mutat.
În al treilea rând, se vede mutarea valorii spre aplicații. Pe măsură ce rețelele de bază scalează și taxele scad, o parte din venit se mută către aplicațiile în care utilizatorul își petrece timpul. Într-un fel, e o poveste clasică a tehnologiei: când infrastructura se ieftinește, câștigă interfața.
Mihai Popa, analist și editorialist la Cryptology.ro, in articolul Protocoalele crypto care au generat cele mai mari venituri în 2025, pune accentul pe aceeași idee în textele sale: dacă un proiect îți cere să îl crezi pe cuvânt, e un semn de întrebare, iar dacă îți arată venituri recurente, ai un punct solid de discuție.
Ce merită urmărit, dincolo de cifre
Venitul, oricât de important, nu este totul. El poate arăta că există utilizare, dar nu spune automat că există profit. Un protocol poate încasa mult și totuși să cheltuie enorm pentru a-și cumpăra creșterea, fie prin stimulente, fie prin recompense, fie prin mecanisme care aduc utilizatori doar cât timp există bonusuri. Invers, un protocol cu venituri mai mici poate avea costuri mai curate și un model mai stabil.
Mai e un detaliu pe care publicul îl trece ușor cu vederea: cui îi revine venitul. Unele protocoale păstrează venitul în trezorerie pentru dezvoltare sau pentru siguranță. Altele îl folosesc pentru răscumpărări de token, pentru recompense către stakeri sau pentru a subvenționa comisioane viitoare. Dacă venitul ajunge, într-o formă sau alta, la deținătorii de token, piața îl poate trata ca pe un semnal de maturizare. Dacă venitul rămâne blocat într-un mecanism opac, semnalul devine mai slab.
De aceea, clasamentele de venit sunt un punct bun de plecare. Merită urmărit cine are venituri stabile în mai multe trimestre, cine depinde de un singur val de retail, cine este expus la episoade de depeg, la volatilitate extremă sau la risc de lichiditate și cine își reduce intenționat venitul pentru a crește adoptarea, așa cum se întâmplă uneori cu rețelele care aleg să micșoreze taxele.
Dacă 2025 a fost anul în care crypto a arătat că poate produce venituri consistente, 2026 pare anul în care se va vedea ce modele rezistă fără să fie împinse din spate de entuziasm. În perioadele astea, nu promisiunile devin rare, ci răbdarea.
