Stucco este un termen folosit pe scara larga, atunci cand se face referire la procesul de tencuire de la exteriorul cladirilor, chiar daca mixul este compus din ciment sau din var. Daca esti in cautare de tencuiala decorativa Baumit, poti gasi pe Adrenco.ro.
In ziua de astazi, acest termen a cazut in dizgratie, dar in prima parte a secolului al XIX-lea, s-au realizat un numar imens de lucrari, folosindu-se aceasta metoda. Cimentul era materialul cel mai folosit pentru tencuitul exterior. Varietatile principale de stucco sunt cel comun, cel dur si combinatiile dintre acestea.
Stucco-ul comun pentru lucrarile externe este compus in general dintr-o parte de var hidraulic si 3 parti de nisip. Zidul ar trebui sa fie suficient de rugos pentru a se putea realiza o aderenta foarte buna a mixului de tencuiala si in acelasi timp, trebuie izolat foarte bine, pentru a impiedica infiltrarile de apa.
Stucco-ul rugos sau dur, este folosit pentru imitatia pietrei. Se aplica, prin formarea unei suprafete de nisip peste tencuiala. Liniile sunt trase inainte de uscarea mixului.
Stucco-ul compus are o compozitie similar, dar se lucreaza mult mai putin pentru realizarea sa si pentru procesele de aplicare. De obicei, este asternut in 1 sau 2 straturi.
Stucco-ul colorat: stucco-ul de var poate fi realizat in diferite culori, acestea fiind obtinute prin mixarea varului cu anumiti oxizi. Negrul si gri-ul sunt obtinute prin adaugarea de cenusa in diferite proportii, iar albastrul prin mixarea oxidului de carbon si a cuprului, cu celelalte materiale.
Tencuiala bruta este o forma de tencuiala externa, folosita mai ales la constructiile caselor de la tara. In Scotia se foloseste termenul de “harling” pentru a descrie acest proces si acest tip de tencuiala.
Aceasta reprezinta una dintre cele mai vechi forme de tencuiala externa. In timpurile dinastiei Tudorilor, aceasta era folosita pentru umplerea spatiilor ramase libere in constructiile din lemn sau in constructiile cu schelet de lemn. Atunci cand este executata foarte bine, cu materiale bune, tencuiala “harling” este una foarte durabila.
Tencuiala bruta este realizata prin aplicarea pe ziduri a unui prim strat, compus din var hidraulic si ciment de tip Portland. Acest strat este “zgariat” bine, pentru a asigura aderenta aplicarii celui de-al doilea strat.
Al doilea strat este de asemenea compus din acelasi material, dar aplicat intr-un mod mai lin si mai consistent.
Toate aceste tehnici de tencuire s-au raspandit si in alte parti ale globului, avand un succes destul de mare. Tencuielile externe sunt foarte importante, iar tehnica Stucco este una destul de buna, constituind un avans major fata de alte tehnici mai vechi, folosite inca din Evul Mediu sau chiar din Antichitate.
Tencuiala de la exteriorul cladirilor este importanta deoarece aceasta reprezinta stratul protector al cladirii, care poate izola mai mult sau mai putin spatiile de la interior, in functie de calitatea aplicarii si de tipul de tencuiala folosit.
Nu in ultimul rand, o tencuiala bine aplicata, poate impiedica transferul de caldura dinspre interior spre exterior, pastrand casele mai calde pe timpul iernii si mai racoroase pe timpul verii.
